A Capriva la “Fieste de Patrie dal Friûl”

Si davuelzarà domenie ai 16 di Avrîl a Capriva, tal Friûl di soreli jevât, il tradizionâl apontament cu la Fieste de Patrie dal Friûl, par ricuardâ i 946 agns dal diplome dal imperadôr Indrì IV che ai 3 di Avrîl dal 1077 a Pavie al veve ricognossût i dirits ducâi al Patriarcje di Aquilee, Sigjeart: al nassè cussì il Stât Patriarcjâl dal Frîul, che al durà fin a la concuiste veneziane dal 1420.Ancje se Capriva e la plui part dal Friûl di jevât no fasè part de Patrie (tal Gurizan o jerin prime sot dal Cont di Guriza po dai Asburcs), la fieste de Patrie, rivade chest an ae 46.e edizion, e je pardabon impuartante ancje par celebrâ i valôrs culturâi, linguistics e identitaris dal popul furlan.Lis iniziativis a tacaran za vinars ai 14 di Avrîl: di buinore aes 8 e mieze, te Scuele primarie “Giovanni Torre” al vignarà presentât ai scuelârs il fumut “3 di Avrîl 1077”. Sabide ai 15, aes 10 di buinore te Sale dal Centri civic in place Vitorie, si davuelzarà la cunvigne “Teatri furlan: il stât da la art” in colaborazion cul Teatri Stabil Furlan, cul intervent di relatôrs esperts dal setôr e dibatit finâl.Lis celebrazions uficiâls a son in program par domenie ai 16 di Avrîl: si tache aes 9 e mieze di buinore cu la esposizion de bandiere dal Friûl li dal monument dai muarts in vuere (in vie Dante Alighieri), intant che la bande “Città di Cormons” e sunarà l’imni uficiâl dal Friûl “Incuintri al doman”.A lis 9.45 il corteu si movarà bande de glesie parochiâl di Capriva, dulà che a lis 10 e sarà celebrade la Sante Messe par furlan, cun leturis e preieris ancje par todesc e sloven. La liturgjie e sarà compagnade dal “Polifonico Caprivese” e, sedi prime che dopo Messe, i “Scampanotadôrs dal Gurizan” a sunaran lis cjampanis dal tor.La celebrazion e larà indenant tal centri civic, indulà che a lis 11.15 e sarà la esibizion dai grups folcloristics di Capriva “Michele Grion” e “Primavera”, prin di tacâ cu la cerimonie civîl de Fieste de Patrie. Si larà indenant cu la leture de bole imperiâl di bande dal grup storic “Città di Palmanova”, il scambi de bandiere dal Friûl (che chest an e sarà la riproduzion fedêl dal drap origjinâl dal secul XIV) e i salûts des autoritâts.